Pages

10.9.10

Vise lunatice

Soaptele nasc emotii intense
ca tropotul cailor salbatici.
Nu te ascunde, iubito!
Paseste alaturi, descopera
aventura virgina a noptii
nebune.
Ritualul incepe.
Eu imi sacrific vedere pe 
altarul cuvintelor nerostite;
tu iti sacrifici frumusetea?
Fara atingere am fi bucati de lemn
asa ca inchide ochii
si fii pentru mine ceea ce niciun 
ochi nu te-ar putea vedea vreodata!
Striveste lumina cu pasii tai
neastamparati.
Intreg Universul e gelos pe mine, 
pentru ceea ce degetele vad, 
pielea simte si mintea creaza;
sa-l facem sa-si intoarca privirea 
de la noi, sa ne uite
in coltul sau cel mai intunecat 
si rece, departe de forte, 
energii si timp!
Intr-o uitare desavarsita
de sentimentul pur.

Vino pe cararea catre Luna!

No comments:

Post a Comment