Patetic

usi se inchid

usi se deschid

copiii trec prin geamuri sparte

fara a le pasa prea mult de rani

iar eu am nevoie de o usa?

Mirage

i love my girl,

brave and delicate like the sound of thunder;

and she loves me, the wild child, 

born out of beauty and raised in uncertainty.

we roam the streets like no other

in search of fragile things to save.

we give!

and this will tear us apart.

one day we'll give too much…

and our naivety will become

our curse. 

we'll drift away,

loving and hating each other, 

unable to do a damn thing about it.

tell me, my sweet child, 

in the morning, when you shake your dreams 

out of your golden hair 

and

imagine the perfect life unable to step into 

reality, 

what do you see?

is it a color? is it a face? is it desire?

or do you blindly look into the future and

only feel?

let's build pyramids in honor of our existence!

everything is simple! oh, so simple that becomes

incomprehensible…

Vise lunatice

Soaptele nasc emotii intense

ca tropotul cailor salbatici.

Nu te ascunde, iubito!

Paseste alaturi, descopera

aventura virgina a noptii

nebune.

Ritualul incepe.

Eu imi sacrific vedere pe 

altarul cuvintelor nerostite;

tu iti sacrifici frumusetea?

Fara atingere am fi bucati de lemn

asa ca inchide ochii

si fii pentru mine ceea ce niciun 

ochi nu te-ar putea vedea vreodata!

Striveste lumina cu pasii tai

neastamparati.

Intreg Universul e gelos pe mine, 

pentru ceea ce degetele vad, 

pielea simte si mintea creaza;

sa-l facem sa-si intoarca privirea 

de la noi, sa ne uite

in coltul sau cel mai intunecat 

si rece, departe de forte, 

energii si timp!

Intr-o uitare desavarsita

de sentimentul pur.

Vino pe cararea catre Luna!

Despre lucruri (3): A fi

Niciun alt lucru pe lumea asta nu ma uimeste mai mult decat viata. Atatea variabile, necunoscute, piedici, improbabilitati si, totusi, viata se intampla. Si ce frumos se intampla!

Flori, copaci, animale, microorganisme... Si printre toate minunatiile astea sboara inca ceva, poate si mai incredibil: gandul. Nu e destul ca viata existasi o face cu atata gratie, a trebuit sa nasca inca ceva. Unda aceasta instabila, lipsita de orice logica organica, dar atat de puternica. Cum? De ce? Cu ce scop?

Un punct negru de pe cer s-a descoperit ca ascunde 10.000 de galaxi. Intre ele sigur mai exista alte puncte negre. Pana unde? Daca exista, intr-adevar, o margine, ce e dupa ea? Si cum as putea eu intelege infinitul daca nu pot cuprinde 100 din cele 10.000 de galaxi dintr-un amarat de punct negru dincolo de cer?

Ma cuprinde o moleseala grea de fiecare data cand imi las gandul sa sboare atat de departe. De parca as fi pe esafod in asteptarea executiei cu o ultima dorinta in gand: Vreau sa traiesc! Devin mic, atat de mic incat orice miscare este imposibil de realizat din punct de vedere mecanic. Sunt doar gand. Sunt doar distanta. Sunt doar Mult si Mare. 

Vreau sa celebrez viata  iar viata e miscare. Viata este un motan lingusitor care se face covrig in bratele mele; e vant si frunze fosnind; e ploaie. Viata e reprezentata de piepturile celor doi oameni care dorm in camera alaturata.

Colectia Video-audioteca de aur (14)

Dupa cum ii place sa se arunce in gura balaurului in cautarea senzatiilor, ar vrea sa poata face asta si in ceea ce priveste sentimentele. Cum, insa, un echilibru trebuie sa existe in toate, acel "ori, ori" perpetuu din viata de zi cu zi nu se regaseste si in lucrurile importante. In ce masura e de bine sau de rau... inca nu a concluzionat.


Valuri de ceata nascute din cine stie ce vagauna, undeva, acolo sus, imi intuneca privirea si incretesc fruntea scaldata in incertitudini prefabricate. Par inspaimantatoare precum siguranta calaului convins ca scapa lumea de un rau. O data cu venirea serii, insa, aura aceea malefica incepe sa primeasca o nuanta de mister. Mistica e noaptea si mistici sunt copiii ei. Si misterioase sunt caile prin care senzatiile ajung la ei. 
Un cer incert, promisiunea unui munte, o noua zi. Iata ce ascunde pacla murdara.